MARIE & CO (8) - O balanţă + un rac = distracţie maximă

" Să nu te plângi că pedalează cu cea mai mare viteză pe aleile parcului şi oamenii scapă neloviţi doar pentru că îngerul lor păzitor, sau al Brendei, îi împrăştie ca pe găini din faţa năvalnicei copile."  Dar .... "Niciun 'dar'. Să nu te apuce inima că poate să cadă în orice moment dintr-un copac."  Dar ... "Si mai ales să nu-mi mai aminteşti că am fost un copil plictisitor."

Cam asta aud după ce am făcut o glumiţă nevinovată la adresa mamei Brendei care nu s-a căţărat, nu s-a tăiat, nu s-a murdărit, nu a avut julituri, nu s-a bătut cu colegii, n-a bătut niciun baiat. A avut o copilărie în afara oricărui pericol. Acum, recuperez. Brenda le-a făcut pe toate. Îngerul păzitor al Brendei este cu siguranţă un atlet neobosit. Îngerul meu păzitor este cu siguranţă specializat în terapie şi cardiologie. Numai aşa îmi explic de ce am ieşit din orice situaţie de emoţii maxime fără o criză de nervi şi fără pastile pentru tensiune şi inimă.

Pe scurt, viaţa între agonie şi extax. Cum altfel poate să fie viaţa alături de copii şi animăluţe? Nu-i ai? Doreşte-ţi-i. Îi ai? Ai grijă să te bucuri de fiecare clipă petrecută împreună pentru că fiecare clipă este dovada dragostei necondiţionate oferită prin gesturi, vorbe dragi, priviri şi emoţii cât tot pământul.